ȘCOALA GIMNAZIALĂ „NICU ALBU”
PIATRA NEAMȚ
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări, etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului.
Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunile sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane (mobbing), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra. Victima pozează într-o ipostază de regulă vulnerabilă, care prezintă anumite slăbiciuni pe care bullyul le poate exploata. Victima manifestă imposibilitate de apărare și sentimente de neputință. Spectatorii (bystanders) sunt și ei persoane implicate în fenomenul de bullying, chiar dacă nu în mod direct, însă asistă la acțiune. Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și psihologică, o conduită intenționată care vizează producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite cauze care determină noi forme de violență.
Bullying-ul este în general caracterizat ca un comportament agresiv, intenționat, menit să provoace suferință și care implică întotdeauna un dezechilibru de putere și tărie între agresor și victimă și se manifestă repetitiv, regulat, într-un grup de copii.
Spre deosebire de comportamentele de violență, care apar spontan între copii, urmare a trăirii unor emoții intense (furie, frustrare, teamă, etc.) și dispar de îndată ce intensitatea trăirilor emoționale se diminuează, iar situațiile punctuale sunt rezolvate, comportamentele de bullying nu dispar de la sine.
Bullying-ul este o problemă relațională care solicită întotdeauna o soluție și schimbări semnificative la nivelul relațiilor dintre copii și în dinamica grupului. Pentru eliminarea comportamentelor de bullying este necesară o intervenție directă din partea adulților, în contextul în care acestea apar, cel mai adesea în mediul școlar.
Bullying-ul are fețe ascunse și se manifestă sub forma a numeroase comportamente, a căror intenție este să provoace suferință. Există lovituri care se văd, răni care pot fi pansate, dar există și lovituri insinuante, răni care nu știu să strige după ajutor.
Tipuri de bullying:
Bullying fizic: Cea mai evidentă formă de bullying este cea fizică, care include, dar nu se limitează la, comportamente de tip: lovire, pus piedică, îmbrâncire, plesnit, distrugerea/deposedarea de obiecte personale. Deși intensitatea acestor comportamente nu este de neglijat, ceea ce rănește cu precădere copilul vizat de astfel de comportamente este repetitivitatea, frecvența cu care ele se manifestă, precum și faptul că sunt realizate cel mai adesea departe de prezența unui adult cu rol de protecție (cadru didactic, părinte).
Bullying verbal: Bullying-ul verbal, care include, dar nu se limitează la, comportamente repetate de tip: poreclire, insultare, tachinare, umilire, intimidare, transmitere de mesaje cu conținut homofob sau rasist este o modalitate prin care foarte mulți copii experimentează puterea cuvintelor de a genera suferință.
Bullying social: Comportamentele de bullying social, adesea ascunse, greu de identificat/recunoscut, realizate cu scopul de a distruge reputația socială a unui copil și de a-l plasa într-o situație de umilință publică, includ dar nu se limitează la: minciună și/sau răspândire de zvonuri negative/umilitoare, realizarea de farse cu obiectivul de a umili/crea situații stânjenitoare, încurajarea excluderii/izolării sociale, bârfa, umilirea publică a cuiva.
Cyber-bullying: Tehnologia a adus cu sine cyberbullying-ul. Ascuns sau evident, acesta se referă la orice comportament de bullying mediat de tehnologie, identificat în spațiul de social media, website-uri, mesagerie, etc.; include, dar nu se limitează la, comportamente repetate de tip: mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu conținut abuziv/jignitor/ofensator; excluderea deliberată a unui copil în spațiul online; spargerea de parole ale unor conturi personale (de e-mail, Facebook, etc.). Este o formă deosebit de dăunătoare de bullying, care se diferențiază prin viteza de propagare a informațiilor negative și posibilitățile limitate ale victimei de a controla situația.
Programul Olweus de prevenire a bullying-ului
Elaborat de profesorul și cercetătorul norvegian Olweus Dan și testat în mii de școli la nivel mondial, principalele obiective ale programului sunt: reducerea comportamentelor de bullying existente în rândul elevilor, prevenirea noilor comportamente de bullying și construirea unor mai bune relații între elevi în școală. Acestea sunt atinse prin restructurarea mediului social al copilului la școală și inducerea unui sentiment de comunitate în rândul elevilor și adulților.
Programul propune și patru reguli care vor ghida zilnic conduita socială a elevilor în spațiul școlii. Ele pot fi afișate peste tot în clădirea școlii și în fiecare clasă, discutate cu elevii și părinții:
1. Nu îi vom agresa pe colegii noștri.
2. Vom încerca să-i ajutăm pe elevii care sunt agresați.
3. Vom încerca să-i includem pe elevii care sunt excluși.
4. Dacă știm că cineva este agresat, îi vom spune unui adult din școală și unui adult de acasă.
Modelul pare, la prima vedere, că necesită mult timp și eforturi intense. Studierea atentă a principiilor și regulilor cheie ne ajută să vedem că acestea nu sunt noi sau speciale. Diferența o poate face doar o abordare ce implică întreaga școală și arată în mod clar că bullying-ul este o responsabilitate comună, iar gestionarea sa cu succes depinde de angajamentul și măsurile coordonate ale personalului școlar, părinților și de implicarea activă a elevilor.
Adoptarea unui răspuns de către întreaga școală este, conform rezultatelor studiilor și evaluărilor internaționale, cel mai eficient mod de a îmbunătății calitatea mediului educațional și siguranța fizică și emoțională a elevilor în cadrul școlii.
„Școli fără bullying”
Programul „Școli fără bullying”, derulat de Organizația Salvați Copiii, este bazat pe nevoia de a construi un climat educațional propice dezvoltării copiilor, contribuind la creșterea capacității acestora de a răspunde provocărilor sociorelaționale actuale. Scopul programului este să susțină comunitățile școlare în procesul de înțelegere, prevenire și diminuare a fenomenului de bullying și de implementare a normelor motodologice antibullying adoptate în anul 2020.
Principalele obiective ale programului sunt:
‒ creșterea nivelului de conștientizare cu privire la riscurile bullying-ului pentru sănătatea emoțională a copiilor, în rândul tuturor actorilor implicați în actul educațional: cadre didactice, consilieri școlari, părinți și elevi;
‒ implementarea normelor metodologice antibullying;
‒ operaționalizarea grupului de acțiune antibullying cu participarea tuturor celor vizați de normele legislative;
‒ implementarea unor proceduri clare de intervenție pentru gestionarea situațiilor de bullying;
‒ capacitatea elevilor, cadrelor didactice, părinților pentru a se implica în grupul de acțiune antibullying sau în acțiunile propuse de grup pentru îmbunătățirea cooperării, a climatului educațional și pentru diminuarea fenomenului de bullying.
Informații relevante:
„Stop Bullying. Nu-ți fie frică!”
Proiectul „Stop Bullying. Nu-ţi fie frică!” este implementat de Asociația Teatrul Șchiop şi finanţat de Consiliul Județean Neamț. Partenerii proiectului sunt Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, Biblioteca Judeţeană Gheorghe Teodorescu Kirileanu, Inspectoratul Școlar Județean Neamţ şi Ziar Piatra Neamţ.
Prin proiectul „Stop Bullying. Nu-ţi fie frică!” se încearcă aducerea la cunoştinţa populației din județul Neamț gravitatea acestui fenomen, prin organizarea unei campanii de informare, ce are în vedere prevenirea şi combaterea bullying-ului în şcoli, prin realizarea unor ateliere teatrale pe această temă, în unităţi de învăţământ din judeţul Neamţ, dar şi realizarea unui film scurt metraj pe tema bullying și cyber-bullying, cu actori amatori şi profesionişti.
Filmul pune în centrul acţiunii atitudinea victimei, deoarece consecintele pe termen lung asupra victimelor bullying-ului sunt extrem de severe: persoanei în cauză îi va fi afectată stima de sine, încrederea în propriile forţe, încrederea în cei din jur şi poate manifesta timiditate şi introversiune.
„Ioana nu a avut niciodată haine „de firmă”. Nici la grădiniţă, nici în timpul şcolii generale şi nici pe perioada liceului. Părinţii ei nu au reuşit să îi asigure un „cod vestimentar” impus de colegii cu o situaţie financiară mai bună. De aici şi până la a ajunge victimă a bullying-ului a mai fost doar un pas. Povestea Ioanei este şi a Mariei, şi a lui Alexandru, dar şi a Anastasiei. Este comună, pentru că îşi trage seva din societatea consumeristă în care trăim - îmi afirm statutul prin ceea ce deţin, nu prin ceea ce ştiu sau pot face. Împreună cu toţi partenerii acestui proiect am reuşit să realizăm un scurt metraj care vizează situaţia mai sus prezentată. Mulţumim tuturor celor implicaţi!”
Compania de teatru ArtEva
Actorul Rareş Pîrlog, coordonatorul artistic al proiectului, a lucrat în aceste zile cu elevi ai școlilor gimnaziale din Piatra Neamț. Implicaţi şi receptivi, copiii au intrat foarte repede în jocurile de rol propuse. În cadrul jocurilor de rol copiii au reprodus fictiv o situație reală (personaje, fenomene, funcții, relații), dar într-un scenariu prestabilit. Beneficiile pe care aceste activități le au în dezvoltarea copiilor sunt nenumărate, dezvoltând abilități importante și ajutându-i să înțeleagă o mulțime de concepte și idei pe care altfel cu greu și le-ar putea explica.
Proiectul „Stop Bullying. Nu-ți fie frică!” este prezent și în școala noastră. Actorul Rareș Pârlog și elevii clasei a VII-a au discutat despre ce înseamnă bullying-ul și efectele acestuia într-o manieră inedită.
Informații relevante:
Ministerul Educației și Cercetării și specialiștii cooptați în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221 din 18.11.2019 prin care este prevenit și combătut bullying-ul în spațiile destinate învățământului.
Normele metodologice de aplicare au fost aprobate prin Ordinul Ministerul Educației și Cercetării nr. 4343 din 27.05.2020 și publicate în Monitorul Oficial Partea I nr. 492 din 10.06.2020, intrând în vigoare o dată cu publicarea acestuia.
Obiectivul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur și pozitiv în unitatea de învățământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învățare și asigurarea stării de bine a antepreșcolarului/preșcolarului/elevului în unitatea de învățământ.
De asemenea, normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniștii care desfășoară activități cu antepreșcolarii/preșcolarii/elevii din sistemul educațional, familiile copiilor, autoritățile responsabile cu protecția copilului împotriva violenței, inclusiv a violenței psihologice - bullying și cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori și/sau copiilor cu un comportament agresiv. Promovarea activităților de prevenire și combatere a tuturor formelor de bullying și cyber-bullying în sistemul educațional preuniversitar este un alt obiectiv urmărit, dublat de identificarea, semnalarea și intervenția, în echipă multidisciplinară, în situațiile de violență psihologică - bullying și cyber-bullying.
Astfel, pentru prevenirea violenței psihologice - bullying, în unitățile de învățământ este înființat câte un grup de acțiune anti-bullying, cu un număr de maxim 10 membri, format din directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice - bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale. Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea și soluționarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.
În Regulamentul de Ordine Interioară a unităților de învățământ este inclus obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, Ministerul Educației și Cercetării a realizat Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying.
Implementarea planului antibullying, la nivelul fiecărei unități școlare, presupune:
‒ activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul școlii, copii și părinți;
‒ măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar;
‒ proceduri de intervenție în situațiile de violență psihologică - bullying;
‒ responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
‒ organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying;
‒ atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu privire la bullying;
‒ activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul antibullying și ale eficienței grupului de acțiune.
‒ orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullying-ul.
Informații relevante:
Norme metodologice de aplicare a prevederilor privind violența psihologică - bullying
Legea nr. 211 din 18.11.2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011