Ministerul Educației și Cercetării a lansat, în consultare publică, Strategia privind Digitalizarea Educației din România 2021-2027, SMART-Edu.

La finalizarea strategiei SMART-Edu au contribuit peste 1.200 de persoane, 72 de experți, 24 de organizații din societatea civilă și 18 companii cu relevanță în domeniul digitalizării. De asemenea, au fost organizate opt dezbateri în cadrul grupurilor de lucru, pe domeniile de consultare identificate, fiind primite 574 de propuneri în perioada de consultare online.

Pilonii pe care este construită această strategie sunt:

‒ competențe digitale relevante pentru transformarea digitală;

‒ ecosistem digital de educație și formare de înaltă performanță.

Cele opt domenii de interes sunt:

1. Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și studenților:

‒ consolidarea dobândirii competențelor digitale de către toți elevii și studenții;

‒ dezvoltarea mecanismelor de evaluare și certificare a competențelor digitale ale elevilor și studenților;

‒ dezvoltarea de parteneriate publice-private care adresează transferul competențelor digitale în practică la nivelul elevilor și

studenților;

2. Curriculum școlar pentru meserii emergente:

‒ anticiparea calificărilor și a competențelor specifice meseriilor emergente și corelarea cu oferta de formare;

‒ guvernanța funcțională multi-nivel a curriculumului pentru meserii emergente;

‒ asigurarea soclului de competențe cheie, „competențe ale succesului”, competențe ale rezilienței și creativității;

‒ adecvarea designului curricular la dinamica meseriilor emergente (flexibil și agil);

‒ constituirea Colegiilor Comunității EDU.com (colegii comunitare + centre de excelență vocațională + universități de științe aplicate);

‒ urmărirea dobândirii de către studenți a unor competențe specifice meseriilor emergente, prin stimulente acordate universităților și flexibilizarea traseelor de învățare;

‒ creșterea inserției pe piața muncii a studenților, prin calificările obținute în urma absolvirii unui program de studiu;

‒ formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digitală;

‒ formare inițială de calitate pentru profesioniști în educație;

‒ formare continuă de calitate pentru cadrele didactice care desfășoară activitate de predare;

‒ formarea continuă a altor specialiști din sistemului de educație;

‒ crearea unui sistem de auditare a nivelului de competențe pentru profesioniștii din educație;

4. Educația digitală pe tot parcursul vieții:

‒ sprijinirea formării și dezvoltării de competențe digitale, de la o vârstă fragedă și pe tot parcursul vieții, pentru toți cetățenii României, pentru transformarea digitală;

‒ dezvoltarea de măsuri adecvate pentru creșterea incluziunii sociale și economice în cazul persoanelor cu dizabilități, persoanelor din grupuri vulnerabile și a celor care au părăsit timpuriu sistemul educațional obligatoriu, precum și pentru egalitate de șanse;

‒ stimularea parteneriatelor cu părți interesate relevante pentru a crește gradul de digitalizare a cetățenilor, competențele de cetățenie digitală și capacitatea lor de a se proteja în fața riscurilor cibernetice și provocărilor aduse de tehnologiile viitorului;

5.1 Infrastructură și resurse tehnologice digitale:

‒ crearea de conținut educațional digital ca resurse accesibile pentru trei niveluri de aprofundare diferențiată a cunoașterii: remedială, accesibilă, performanță (lecții digitale/interactive/video, aplicații multitouch, jocuri educaționale multiplayer etc.);

‒ asigurarea infrastructurii și resurselor tehnologice în toate unitățile de învățământ, pentru toți elevii și cadrele didactice;

‒ încheierea de parteneriate public-private cu furnizorii de internet fix, cu societățile de telefonie mobilă care să asigure conectivitate pentru toți copiii/elevii și pentru toate cadrele didactice; cu societăți din domeniul tehnologiilor informațiilor și

a comunicațiilor, cu organizații neguvernamentale pentru participarea pe bază de voluntariatla orele de Informatică și Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor;

5.2 Infrastructură și resurse tehnologice digitale:

‒ încadrarea administratorilor de rețea în unitățile de învățământ cu personalitate juridică, operaționalizarea unui sistem de tip Ghișeu de ajutor și de asistare de la distanță a școlilor prin intermediul sistemului Internet al Obiectelor;

‒ crearea laboratoarelor educaționale digitale inteligente ca spații creative de învățare pentru alfabetizare digitală și tehnologică (dotate cu imprimante 3D, roboți educaționali multifuncționali, scannere 3D, creioane 3D, ochelari de realitate virtuală, softuri și aplicații educaționale pentru toate materiile, mentenanță, instruirea cadrelor didactice, consumabile), SmartLab;

‒ sprijinirea dotării instituțiilor de învățământ superior cu dispozitive și platforme digitale de învățare digitală (e-learning) și administrative;

‒ crearea de Resurse Educaționale Deschise;

‒ operaționalizarea Bibliotecii Școlare virtuale/a unui Director digital de Resurse Educaționale Deschise;

‒ crearea unui bazin de Resurse Educaționale Deschise;

‒ extinderea Ecosistemului de Resurse Educaționale Deschise la nivel universitar;

7. Conectivitate:

‒ îmbunătățirea infrastructurii digitale pentru reducerea decalajelor de conectivitate;

‒ susținerea accesului egal la educație de calitate prin asigurarea conectivității 24/7;

‒ încurajarea dezvoltării unui ecosistem dinamic și inovator de educație digitală de înaltă performanță prin corelarea fluxurilor privind infrastructura hard (echipamente) și cea soft (competențe);

8.1 Securitate Cibernetică, Protecția Datelor, Siguranța Online și Etica Tehnologiei Informațiilor:

‒ desfășurarea procesului de învățământ on-line în condiții de securitate/protecție a datelor personale;

‒ pregătirea elevilor, studenților și profesorilor pentru folosirea internetului/dispozitivelor/platformelor educaționale într-un mod sigur;

‒ gestionarea corectă, de către elevi și studenți, a relațiilor on-line, fără a se expune la riscuri de tip Cyberbullying, Sexting, Grooming, Phishing;

‒ crearea și încurajarea unui cadru național și/sau regional pentru inițierea schimbului de bune practici între conducerile universităților, cadre didactice și personalul administrativ;

‒ utilizarea de standarde deschise în conectare, securitate si transfer de date între sisteme (pe principiul utilizat de Uniunea Europeană, produsele finanțate din fonduri publice trebuie să fie disponibile și altor entități din sistem, etc.);

8.2 Securitate Cibernetică, Protecția Datelor, Siguranța Online și Etica Tehnologiei Informațiilor:

‒ crearea unui set de principii/standard/protocol/regulament la nivel național de securitate, protecția datelor, a analizei învățării (learning analytics) pentru învățământul preuniversitar pentru a facilita același principiu, acces egal, cu toți pașii următori – crearea de modele de implementare, instruire, susținere și validare continuă;

‒ descentralizarea să fie utilizată la modul de aplicare și utilizarea de modele, platforme operaționale (fie de calitate superioară, fie cu sursă deschisă), utilizarea de resurse;

‒ descentralizarea și utilizarea principiilor de înregistrare cu autoritate (blockchain) pentru adăugarea securizării datelor, autentificării, certificatelor, analizei învățării (learning analytics);

‒ crearea unui program național adaptat fiecărei vârste, cu aplicații prietenoase care să fie oferite și integrate în cadrului cursurilor de Informatică și Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor la nivel educațional și unele care să fie oferite gratuit și generalizat adulților într-un proces de educație contină, pe toată durata vieții;

‒ dezvoltarea unei infrastructuri capabile să susțină/faciliteze realizarea securității cibernetice;

‒ îmbunătățirea cadrului legislativ necesară realizării securității cibernetice.

Cei opt coordonatori ai grupurilor de lucru sunt persoane cu expertiză în domeniile pe care le-au coordonat, dar și în elaborarea de politici:

- Mihaela Nabăr, director executiv Fundația „World Vision România” - Competențe digitale pentru elevi și studenți;

- Madlen Șerban, profesor asociat la Universitatea din București - Curriculum școlar pentru meserii emergente;

- Andreea Paul, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale, președinte Organizația neguvernamentală „Inițiativa pentru Competivitate” - Infrastructură și resurse tehnologice digitale;

- Raluca Negulescu-Balaci, director executiv Organizația neguvernamentală „UiPath Foundation” - Conectivitate;

- Alexandra Tămaș, ofițer de relații publice Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii - Securitate cibernetică, protecția datelor, siguranța online și etica în tehnologia informației;

- Daniela Vișoianu, președinte Federația „Coaliția pentru Educație" - Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digitală;

- Răzvan Orășanu, președinte Organizația neguvernamentală Asociația „Ține de noi” - Resurse educaționale deschise;

- Cristian Ducu, expert în politici publice pe educație „Centrul Syene pentru Educație” - Educația digitală pe întreg parcursul vieții.

Țintele pe care strategia le propune sunt următoarele:

- 90% din populația României să fie alfabetizată digital;

- formarea a 82% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani pentru meserii emergente, în vederea inserției cu succes pe piața muncii;

- dotarea tuturor unităților de învățământ din România cu infrastructură și resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente.

„Dacă până acum nu a existat o Strategie de digitalizare a educației în România, acum există și vă invităm să ne fiți în continuare alături în acest demers. Așadar, Ministerul Educației și Cercetării supune atenției dumneavoastră Strategia de digitalizare, pe care astăzi o lansăm spre consultare publică, pentru ca toți cei care au răspuns apelului nostru să-și recunoască propria contribuție, să transmită completările pe care le consideră necesare, pentru a fi siguri că nu s-a omis nimic important”.

Monica Cristina Anisie, Ministrul Educației și Cercetării

„Am coordonat un proces atipic, în sensul în care acesta a fost încă din primul moment deschis către întreaga societate și în mod deosebit către profesioniști, iar ritmul a fost unul impus de nevoia de recuperare urgentă a decalajului. A fost o activitate susținută în toată această perioadă, poate cel mai accelerat proces de consultare pentru un domeniu atât de vast, însă nevoia acută și oportunitatea contextului în care ne aflăm ne-au motivat să depășim rigorile pe care un astfel de proces le implică. Conceptul în jurul căruia lucrăm este SMART, ceea ce presupune că, cel puțin de data aceasta, trebuie să gândim creativ, out of the box. Le sunt recunoscător tuturor celor care și-au dedicat timp și energie demersului nostru comun. În mod deosebit doresc să le mulțumesc celor opt coordonatori care au acceptat să lucreze în echipa ministerului și să contribuie cu expertiza pe care o au în domeniile pe care le-au coordonat, dar și în elaborarea de politici publice”.

Jean Badea, subsecretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării

Strategia privind Digitalizarea Educației din România 2021-2027, SMART-Edu este disponibilă spre consultare până în data de 15.02.2021 pe site-ul Ministerului Eucației la adresa www.edu.ro/StrategiedigitalizareSMART-Edu și pe site-ul dedicat, www.smart.edu.ro/home/strategie. 

Începând din data de 21.12.2020 va fi publicat și un instrument de colectare a observațiilor pe site-ul www.smart.edu.ro.

Informații relevante:

Lansarea procesului de consultare publică pentru elaborarea Strategiei privind Digitalizarea Educației

Anexa 1 - Cadrul legislativ și strategii complementare

Strategia privind digitalizarea educației din România, Document în consultare publică în perioada 18 decembrie 2020 - 15 februarie 2021